Archive for June, 2008

Am ieşit din Google Sandbox

Ieri intrasem în Google Sandbox cu site-ul sovidiu.wordpress.com, azi am ieşit de acolo — probabil pentru că site-ul cu pricina are puţin conţinut sau/şi deoarece e făcut simplu şi la obiect, fiind promovat fără tehnici de optimizare web în genul “black hat SEO”.

Acest site este, aşadar, legit şi — consider eu — o resursă utilă celor interesaţi de optimizare web şi de promovare online.

Totodată, din câte am observat, se pune accent pe factorul timp, deci toată această mişcare trebuie susţinută de articole de blog scrise periodic. Factorul timp, în ceea ce priveşte site-ul sovidiu.wordpress.com, are importanţă pentru Google deoarece e vorba aici de un blog înscris în Google Ping Service.

În acelaşi timp, site-ul meu a ieşit atât de repede din Google Sandbox deoarece e vorba de un domeniu cu extensia .com (universal, nu regional) şi s-au terminat de reactualizat datele PageRank ale site-urilor indexate de Google.

Ce înseamnă Google Ping Service?

Google Ping Service este o modalitate de a înştiinţa motorul de căutare Google asupra unui nou articol scris într-un blog oarecare.

De fiecare dată când scrieţi un articol nou de blog şi după ce-l publicaţi, înştiinţaţi motorul de căutare Google introducând adresa permalink a noului articol în pagina Google Blog Search Ping Service.

Leave a Comment

Am intrat în Google Sandbox

Începând cu articolul “Ce punem în partea HEAD a unui document HTML”, se pare că site-ul sovidiu.wordpress.com a intrat în Google Sandbox, adică este monitorizat şi analizat — pentru o scurtă perioadă de timp — de către Google, urmând a fluctua în paginile Google cu rezultate ale căutărilor întreprinse de vizitatorii săi.

Personal, mi se pare normal să intru în Google Sandbox; sper, totuşi, să ies de acolo cât mai repede şi să apar în paginile Google în funcţie de diferite cuvinte-cheie asociate cu procesul de optimizare web.

Faptul că am intrat atât de repede în Google Sandbox pare un pic ciudat, nu?

Dacă vă uitaţi în articolele pe care le-am scris până acum, veţi observa că am controlat (cel puţin în corpul articolelor) link-urile externe site-ului sovidiu.wordpress.com.

Din momentul în care roboţii Google au indexat paginile cu articolele despre optimizare web scrise de mine şi au găsit link-uri externe cu şi fără rel="nofollow", site-ul sovidiu.wordpress.com a fost mutat în Google Sandbox.

Nu mă deranjează faptul că am intrat în Google Sandbox — chiar mă aşteptam la aşa ceva şi am grăbit un pic trecerea aceasta de la stadiul de “blog nou” la cel de “blog monitorizat” — partea eronată a lucrurilor e că nu pot să modific permalink-urile (adresele URL) ale articolelor de pe sovidiu.wordpress.com şi că nu pot face un sitemap al blogului.

Nu-i nimic; am promovat o mulţime de site-uri pe web şi pot promova şi acest site.

Pentru a nu fi catalogat drept blog din domeniul optimizării web, voi scrie articole din alte segmente de pe web utile tuturor — după cum v-aţi obişnuit :)

Leave a Comment

Optimizare web site: Ce punem în partea HEAD a unui document HTML

În procesul de optimizare web a unui site, partea <head> a documentelor HTML componente este estenţială pentru resursele cu care este asociată. Astfel, partea HEAD are rol de:

identificare a resursei afişate,

încadrare a resursei în întreg ansamblul site-ului,

evidenţiere a importanţei resursei în structura internă a site-ului,

poziţionare a resursei în paginile pe care le returnează motoarele de căutare.

Deşi Google, un motor de căutare de pe Internet, pune accent mai degrabă pe conţinutul resursei (inclus în segmentul BODY a unui document HTML) decât pe elementele identificare, încadrare, acccentuare şi poziţionare (din partea HEAD), procesul de optimizare web în-site are în vedere atât segmentul HEAD cât şi segmentul BODY.

Iată două motive ce sprijină conceptul că optimizarea web în site trebuie efectuată în HEAD şi în BODY, interdependent:

  1. nu toţi vizitatorii unui site sînt roboţi ai motoarelor de căutare;
  2. nu doar Google este motor de căutare pe Internet.

Dacă un singur vizitator din cei 2.001 de vizitatori ai site-ului dumneavoastră nu foloseşte Google drept motor de căutare, atunci optimizarea web în-site este nu doar recomandată ci şi esenţială pentru o poziţionare optimă în paginile cu rezultate ale căutării generate de către motoarele de căutare.

Datele prezentate în continuare vă ajută să optimizaţi partea <head> a documentelor HTML ce compun site-ul dumneavoastră.


Elementul HEAD şi poziţia lui în structura unui site

În optimizarea web, elementul head (engl. head, rom. cap), scris şi head (scrierea sa cu literă de tipar e echivalentă cu scrierea sa cu literă de mână) este esenţial pentru structura unei pagini html, inclus după următorul tipar:

  • tipul documentului (doctype) şi a versiunii HTML utilizată în pagină
  • html deschis (<html>)

apoi:

  1. head deschis (<head>) şi închis (</head>)
  2. body deschis (<body>) şi închis (</body>)

şi

  • html închis (</html>)

Noi ne vom ocupa doar de segmentul head al paginii, inclus după: <!DOCTYPE> <html>, înainte de <body>:

<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd"&gt;
<html>

<head>
[–elemente_şi_atribute_aici–]
</head>

<body>
</body>
</html>


Elementul HEAD: atributele (şi valorile lor) cu care poate fi asociat

HEAD este un element HTML, deci el trebuie deschis (<head>) şi închis (</head>).

HEAD poate fi scris şi cu litere de mână (head), ambele versiuni fiind acceptate. Eu nu îl voi scrie cu litere de tipar.

Deşi inserarea elementului head în structura unui document HTML este opţională, e recomandat să îl includem toate paginile HTML pe care le realizăm, pentru a putea separa:

– elementele specifice secţiunii head

de

– elementele specifice secţiunii body.

Ce atribute are elementul head?

În HTML, elementul head are trei atribute:

  1. profile
  2. dir
  3. lang

Elementul head: atributul profile

Într-un document HTML, atributul profile poate fi asociat cu elementul head pentru a specifica adresa URL la care se află meta informaţii despre pagina în care l-am inserat.

Valoarea atributului profile este, aşadar, o adresă URL.

Exemplu de inserare a atributului profile:

<head profile="http://www.example.com/profile/ro.html"&gt;

Elementul head: atributul dir

Într-un document HTML, atributul dir poate fi asociat cu elementul head pentru a specifica direcţia de citire a textului paginii în care l-am inserat.

Atributul dir poate avea una din următoarele două valori:

  1. ltr (engl. left-to-right, rom. de la stânga spre dreapta)
  2. rtl (engl. right-to-left, rom. de la dreapta spre stânga)

Exemple de inserare a atributului dir:

– pentru limbi latine: <head dir="ltr">

– pentru limbi arabice: <head dir="rtl">

Exemple de inserare a atributului profile şi a atributului dir:

<head profile="http://www.example.com/profile/ro.html&quot; dir="ltr">

<head profile="http://www.example.com/profile/ae.html&quot; dir="rtl">

Elementul head: atributul lang

Într-un document HTML, atributul lang poate fi asociat cu elementul head pentru a specifica limba de prezentare a textului paginii în care l-am inserat.

Valoarea atributului lang este, aşadar, o abreviere de două litere a unei limbi, conform setului ISO 639 (vezi specificaţiile setului ISO 639).

Exemplu de inserare a atributului lang:

<head lang="ro">

Un dialect poate fi specificat tot cu ajutorul atributului lang, în format: "limbă-dialect".

Exemplu de inserare a atributului lang cu valori de limbă şi dialect pentru engleza vorbită în SUA:

<head lang="enUS">

Exemple de inserare a atributulelor: profile, dir şi lang:

<head profile="http://www.example.com/profile/ro&quot; dir="ltr" lang="ro">

Deşi atributul lang implică direcţia de citire a textului (un exemplu: limba română se citeşte de la stânga la dreapta, ltr), el nu poate suprima atributul dir.

Din acest motiv, ambele atribute (dir şi lang) sînt utilizate în optimizarea web.


Optimizarea web a elementelor HTML incluse în head

În următoarele articole vă voi prezenta o serie de tehnici de optimizare web de elemente HTML. Prin intermediul lor, veţi include în partea head a paginilor site-ului dumneavoastră doar ceea ce este necesar pentru a vă poziţiona site-ul pe primele locuri în paginile motoarelor de căutare.

Leave a Comment

Relaţia de nofollow în procesul de optimizare web

Scriam în articolul despre optimizare web de link-uri [în secţiunea C. Atribut de relaţie (rel)] ca rel este un atribut, nu un element HTML. Cu alte cuvinte, rel nu poate fi închis (</rel>) sau deschis (<rel>) ci poate fi ataşat unui element HTML.

Aşadar, pe rel îl vom scrie într-un element HTML, în genul:

<nume_element_HTML rel="valoarea_atributului_rel">

Fiind deci un atribut HTML, rel are rol complementar elementului HTML cu care este asociat. Tot rol complementar are şi atributul rev, foarte rar utilizat dar cu importanţă majoră în optimizarea web.

Despre atributele REL şi REV şi modul în care le putem utiliza în tehnicile de optimizare web vom discuta în continuare.

Înainte de a citi secţiunile de mai jos, reţineţi că atributele REL şi REV, asemeni atributului HREF şi elementului A pot fi scrise cu literă de tipar sau cu literă de mână (REL înseamnă acelaşi lucru ca rel, REV e echivalent cu rev ş.a.m.d.)


A. Ce este şi ce rol are atributul REL?

REL este un atribut HTML ce indică relaţia dintre secţiunea sau documentul în care este inserat (resursa-origine) şi documentul la care se face referire (resursa-destinaţie) cu ajutorul atributului HREF.

Astfel, atributul rel arată caracteristicile link-ului prospectiv (logic în navigarea vizitatorului web; de la resursa-origine, în prezent, la resursa-destinaţie, în viitor).

Iată un exemplu de link prospectiv:

<a href="adresa_resursei-destinaţie" rel="toc">Cuprins</a>

Prin intermediul link-ului de mai sus, indicăm robotului motorului de căutare faptul că am realizat o trimitere directă către pagina "Cuprins" (resursa-destinaţie).

Deoarece nu toţi vizitatorii paginilor web sînt roboţi ai motoarelor de căutare :), vom introduce în exemplul de mai sus o specificaţie pentru vizitatorii umani, prin intermediul căreia vom indica numele secţiunii către care facem trimitere (numele resursei-destinaţie):

<a title="Cuprins – secţiune Sumar în resursa-destinaţie" href="adresa_resursei-destinaţie" rel="toc">secţiunea cuprins</a>

În cel de-al doilea exemplu, am apelat la atributul title care ne va permite să indicăm nu doar destinaţia spre care facem trimitere ("resursa-destinaţie") ci şi:

  • tipul documentului ("secţiune", în loc de "site principal/oficial/personal" sau "pagină de index"),
  • numele său (cuvânt-cheie: "cuprins"),
  • un sinonim al titlului său ("sumar").

Cu alte ocazii vom aborda diferite alte valori cu care atributul title trebuie asociat în exemplul de mai sus.


B. Ce este şi ce rol are atributul REV?

REV este un atribut HTML ce indică relaţia dintre documentul la care se face referire (resursa-destinaţie) şi secţiunea sau documentul (resursa-origine) în care am inserat un link.

Astfel, atributul rev arată caracteristicile unui link retrospectiv (logic în navigarea reversibilă a vizitatorului web; de la resursa-destinaţie, în prezent, la resursa-origine, accesată în trecut).

Iată un exemplu de link retrospectiv:

<a href="adresa_resursei-destinaţie" rev="chapter">secţiunea cuprins</a>

Prin intermediul link-ului de mai sus, indicăm robotului motorului de căutare că facem o trimitere directă către resursa-destinaţie (prin: href="adresa_resursei-destinaţie" şi secţiunea cuprins) şi că resursa-origine (cea în care inserăm exemplul de mai sus) este doar un capitol din site.


C. Unde inserăm atributele REL şi REV?

Atributele rel şi rev pot fi incluse doar într-un link (despre tipuri de link-uri în HTML am scris în secţiunea elementul a din alt articol despre optimizarea web), deci ele pot fi asociate cu:

– elementul LINK (introdus doar în partea <head> a unui document HTML, de oricâte ori e necesar)

– elementul A (introdus în partea <head> şi în partea <body> a unui document HTML, de oricâte ori e necesar)

Noi ne vom interesa doar de legăturile pe care le putem stabili între elementul A şi atributele rel şi rev.

Atributele rel şi rev pot fi incluse în acelaşi link sau în link-uri diferite. Având în vedere că rel şi rev sînt atribute HTML complementare, e recomandat să le utilizăm în fiecare link creat cu ajutorul elementul A.

Iată ce fel de link-uri putem realiza, în HTML, de la resursa-origine la resursa-destinaţie, cu ajutorul elementului a şi al atributelor rel, rev şi href:

link prospectiv: <a href="adresa_resursei-destinaţie" rel="toc">Cuprins</a>

link retrospectiv: <a href="adresa_resursei-destinaţie" rev="chapter">Cuprins</a>

link prospectiv şi retrospectiv: <a href="adresa_resursei-destinaţie" rel="toc" rev="chapter">Cuprins</a>

Atributele rel şi rev pot avea multiple valori, separate prin spaţiu alb:

<a href="adresa_resursei-destinaţie" rel="toc index bookmark" rev="chapter appendix">Cuprins</a>


D. Link optimizat prin atributele rel şi rev

Iată şi un exemplu de link optimizat prin elementul a şi atributele: href, rel, rev, title:

<a title="farmacie cu produse" href="http://example.com/&quot; rel="colleague" rev="product">Farmacie</a>

În exemplul de mai sus, link-ul afişat:

– realizează o trimitere la site-ul example.com (href="http://example.com/&quot;)

– specifică faptul că example.com este o Farmacie

– încadrează într-un domeniu specific resursa la care facem trimitere (title="farmacie cu produse")

– are rol de recomandare avizată, menţionând că resursa la care facem trimitere activează în acelaşi domeniu cu noi (rel="colleague")

– indică faptul că noi sîntem distribuitori ai produselor farmaciei către care face trimitere (rev="product").

O recomandare avizată este utilă în optimizarea pentru motoarele de căutare ce oferă unui site un punctaj considerabil dacă link-urile care fac trimitere către el sînt din acelaşi domeniu de activitatea sau abordează acelaşi subiect.


E. Relaţia de nofollow

"Nofollow" (din engl. "no follow", traducere în limba română: "a nu se urma") este o valoare ce poate fi asociată doar atributului rel (rev="nofollow" nu are sens deoarece robotul motorului de căutare se află deja pe pagina către care se face retroactiv trimiterea) şi destinată doar roboţilor motoarelor de căutare.

Valoarea "nofollow" a fost propusă la data de 10 ianuarie 2005 de către Matt Cutts şi Jason Shellen, angajaţi ai companiei Google, având la bază specificaţiile META dintr-un document HTML.


Pe scurt: Specificaţiile META într-un document HTML

META este un element HTML ce poate fi inserat doar în partea <head> a unui document HTML (asemeni elementului LINK).

META poate fi scris în codul HTML cu literă de tipar sau cu literă de mână.

Spre deosebire de elementul a, elementul meta este deschis şi închis în acelaşi context, nu în contexte diferite:

– tiparul scrierii elementului a: <a atribut>text</a>

– tiparul scrierii elementului meta: <meta atribut> (în HTML), <meta atribut /> (în XHTML)

Exemple:

– scrierea elementului a: <a title="titlu" href="adresa" rel="de_la_A_la_B" rev="de_la_B_la_A">text</a>

– scrierea elementului meta: <meta name="robots" content="nofollow">(în HTML), <meta name="robots" content="nofollow" /> (în XHTML)


F. Exemple de link-uri cu nofollow specificat

Iată şi un exemplu de link prospectiv, cu relaţie de nofollow între resursa-origine şi resursa-destinaţie:

<a href="adresa_resursei-destinaţie" rel="nofollow">resursa-destinaţie</a>

Aşadar, rel="nofollow" nu are însemnătate pentru vizitatorii umani ci este folosit în procesul de optimizare web doar pentru a indica motoarelor de căutare faptul că resursa-destinaţie nu beneficiază de sprijinul resursei-origine.

Altfel spus, resursa-origine nu doreşte să contribuie la numărul total de link-uri (existente pe web sau indexate de motoarele de căutare) care fac trimitere la resursa-destinaţie.

Valoarea rel="nofollow" are rol semantic doar pentru acele motoare de căutare care cataloghează o resursă de pe web (şi) în funcţie de numărul total de link-uri care fac trimitere către ea.

Notă: Adăugând specificaţia rel="nofollow" într-un link, nu indicăm motorului de căutare să nu viziteze resursa-destinaţie sau să nu o indexeze în baza sa de date ci indicăm doar faptul că resursa-destinaţie (destinaţie) nu beneficiază de sprijinul resursei A (origine).


G. Relaţia de nofollow în optimizarea web – Concluzie

Relaţia de nofollow în procesul de optimizare web poate fi, aşadar, de ordin:

1. general, în documentul robots.txt al site-ului în care se află resursa-origine:

+ un fişier text (.txt) cu numele "robots" în care să fie introduse datele:

User-agent: *

Disallow: /adresa_locală_a_resursei-origine

În acest exemplu, robotul motorului de căutare nu va accesa adresa la care se află resursa-origine şi, implicit, nu va indexa conţinutul acesteia.

2. general, în cadrul resursei-origine:

+ în partea <head> a documentului

+ element: meta

+ atribute: name şi content

+ valori: robots şi nofollow

<meta name="robots" content="nofollow">(în HTML), <meta name="robots" content="nofollow" /> (în XHTML).

Paginile optimizate ce conţin specificaţia de mai sus (cea pentru HTML sau cea pentru XHTML) indică roboţilor motoarelor de căutare să nu acceseze oricare dintre elementele a inserate în codul lor.

3. individual, în cadrul resursei-origine:

+ în partea <body> a documentului

+ element: a

+ atribute: href, rel

+ valori: adresa_resursei_destinaţie, nofollow

<a href="adresa_resursei_destinaţie" rel="nofollow">text</a> (în HTML sau în XHTML).


În următoarele articole vă voi scrie despre alte tehnici de optimizare web :)

Comments (1)